Logo Observatorul Social
Ultimele Articole
    Ultimele Locatii

      Articol din categoria Utile

      Istoria prin evenimentele ei fundamentale, Unirea Principatelor

      Publicat: / Actualizat: /
      Istoria prin evenimentele ei fundamentale, Unirea Principatelor
      'Afiș articol "Istoria prin evenimentele ei fundamentale, Unirea Principatelor"
      Prin intelegerea istoriei, intelegem sensul devenirii noastre ca natiune.
      Publicat: / Actualizat:
      418 vizionări
      0
      Cod de incorporare:
      Previzualizare:
      Configurare:

      Conținut restrâns
      Buton interacțiune
      Afișează fundalul
      E-mail:
      Previzualizare mesaj:
      Articole trimis de pe Observatorul Social: “Istoria prin evenimentele ei fundamentale, Unirea Principatelor” — Prin intelegerea istoriei, intelegem sensul devenirii noastre ca natiune.

      trimite

      „Cu cât ne înțelegem mai bine istoria, prin evenimentele ei fundamentale, înțelegem cu atât mai mult sensul devenirii noastre ca națiune, ne concepem cu atât mai temeinic viitorul în direcția unor idealuri care trebuie să rămână actuale. Un astfel de eveniment cu înaltă valoare istorică și simbolică este 24 ianuarie 1859. Suntem datori să învățăm lecția istoriei și să o predăm și tinerilor, pentru ca istoria noastră să aibă continuitate în spiritul conștiinței, identității și idealurilor naționale. Academia Oamenilor de Știință din România face din educația în spiritul valorilor naționale, patriotice și identitare o prioritate a viziunii și activității sale”, a afirmat președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, prof. univ. dr. ing. Adrian Badea, cu prilejul aniversării Unirii Principatelor.

      După înfrângerea revoluției pașoptiste, în anul 1849 a fost încheiat un tratat între Imperiul otoman și Rusia, numit Convenția de la Balta Liman. Potrivit documentului, Moldova și Țara Românească rămân vasale turcilor și sunt sub protecția Rusiei. De asemenea, domnitorii vor fi aleși pe o perioadă de 7 ani.

      Unii revoluționari s-au deplasat în capitalele europene, ( Viena Paris, Londra, Berlin) de unde au publicat mai multe articole în care aduceau la cunoștința opiniei publice europene , dorința de unire a românilor.

      În următorii ani, contextul a fost favorabil, deoarece în urma Războiului Crimeei, Marile Puteri Europene s-au întrunit în cadrul unui Congres la Paris în 1856. Aici au fost discutate și problemele românilor.

      Congresul a hotărât ca Moldova și Țara Românească să rămână vasale Imperiului otoman, să renunțe la protectoratul rusesc și să intre sub garanția colectivă a marilor puteri.

      Congresul a discutat și problema teritorială a Țărilor Române astfel că, Moldova va primi trei județe din sudul Basarabiei ( Cahul, Ismail și Bolgrad).

      În privința unirii s-a decis să fie consultați românii din ambele principate, în acest sens vor fi numiți doi caimacami (locțiitor de domnitor).

      În anul 1857 au fost organizate alegeri pentru adunările ad-hoc ( reprezentative). Adunările au cerut următoarele: autonomie, prinț străin ( pentru a fi evitate luptele pentru putere dintre marii boieri), neutralitate, unire și adunări reprezentative.

      Aceste cereri vor fi dezbătute în urma întrunirii a marilor puteri, tot la Paris în anul 1858.

      Acum a fost adoptat un document numit Convenție. Acest document prevedea următoarele: unirea Moldovei cu Țara Românească, noul stat să se numească Principatele Unitele ale Moldovei și Valahiei, principatele urmând să aibă doi domni și două guverne.

      Erau stabilite două instituții comune la Focșani, Comisia Centrală ( cu rol legislativ) și Înalta Curte de Justiție și Casație ( cu rol juridic).

      De asemenea, Convenția mai prevedea ca principatele să rămână vasale Imperiului otoman, să fie desființate privilegiile boierilor, românii să fie egali în fața legii, iar votul să fie cenzitar.

      Până la alegerea domnitorilor vor fi numiți în principate câte trei caimacani.

      Alegerile vor fi organizate în ianuarie 1859. În Moldova va fi ales ca domnitor, la 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza. În Țara Românească, alegerile s-au organizat în data 24 ianuarie același an, fiind ales ca domnitor tot Alexandru Ioan Cuza, realizându-se astfel dubla alegere.

      Evenimentul a intrat în istorie sub denumirea de Mica Unire, iar ziua de 24 ianuarie va deveni prima sărbătoare națională.

      Momentul 1859 reprezintă formarea statului român modern.

      Autor: Crina Elena Mihai





      observatorul  .RO 

      Ziar, televiziune si radio online dedicat persoanelor cu dizabilitati din Romania
      Pentru inscrieri în portal și relații cu clienții vă rugăm să ne contactați la:
      telefon: 0314.251.983 | e-mail:office@observatorul.ro

      DESPRE

      ...

      ASISTENȚĂ

      ...

      LEGAL

      ...