Logo Observatorul Social
Ultimele Articole
    Ultimele Locatii

      Articol din categoria Utile

      Sfintii Imparati Constantin si Elena

      Publicat: / Actualizat: /
      Sfintii Imparati Constantin si Elena
      'Afiș articol "Sfintii Imparati Constantin si Elena"
      Biserica Ortodoxa ii praznuieste pe 21 mai pe Sfintii Imparati Constantin si mama sa, Elena.
      Publicat: / Actualizat:
      586 vizionări
      0
      Cod de incorporare:
      Previzualizare:
      Configurare:

      Conținut restrâns
      Buton interacțiune
      Afișează fundalul
      E-mail:
      Previzualizare mesaj:
      Articole trimis de pe Observatorul Social: “Sfintii Imparati Constantin si Elena” — Biserica Ortodoxa ii praznuieste pe 21 mai pe Sfintii Imparati Constantin si mama sa, Elena.

      trimite

      Autor: Elena Năstase

      Sărbătoarea Sfinţilor Constantin şi Elena este una dintre cele mai însemnate pentru creştini, întrucât împăratul Constantin i-a eliberat pe aceştia de sub prigoana păgână prin Edictul de la Mediolanum din 313 şi toată activitatea sa, sub sfatul mamei sale, Elena, a fost una de protectorat faţă de noua religie.
       
      Până când împăratul Constantin a dat  edictul de libertate, creştinii au fost crunt persecutaţi de împăraţii păgâni, fiind nevoiţi de multe ori să se ascundă sub pământ, în catacombe, pentru a se putea ruga.
       
      Uneori erau descoperiţi şi acolo, iar persecutorii, în neomenia lor, astupau gurile de intrare cu nisip, creştinii murind asfixiaţi. Alteori erau arşi de vii prin incendierea bisericuţelor în care participau la slujbe.

      Împăratul Constantin cel Mare (272-337) a devenit nu doar eliberatorul creştinilor, ci şi protectorul lor. Primul împărat creştin din istorie, la îndemnul mamei sale, şi-a luat drept consilieri în treburile imperiale pe unii dintre episcopii vremii, aşezând în funcţii de conducere oameni care credeau în Hristos.

      Convertirea lui Constantin cel Mare s-a petrecut în mod miraculos. I s-a arătat în vis crucea lui Hristos pe cer, sub forma unor stele luminoase şi deasupra ei scria în latină „in hoc signo vinces” -  prin acest semn vei birui. Hristos i-a spus că îl va birui pe împăratul Maxenţiu - care se purta rău cu creştinii - dacă va însemna ostaşii cu acel semn. Când s-a trezit, împăratul a ordonat ca pe coifurile şi pe armele soldaţilor să fie făcut semnul crucii şi monograma lui Iisus Hristos. Cu o armată de 20.000 de soldaţi a învins oastea de 150.000 a lui Maxenţiu.

      Printre meritele lui Constantin cel Mare se numără convocarea primului Sinod Ecumenic. Sinodul s-a petrecut la Niceea, aproape de locul pe care împăratul a ridicat cetatea care îi poartă numele, Constantinopol, în anul 325.

      La acest prim sinod care a reunit toţi episcopii creştini ai lumii au participat şi Sfântul Nicolae, Sfântul Spiridon al Trimitundei şi Sfântul Atanasaie al Alexandriei, care, împreună cu ceilalţi ierarhi populari, l-au pus la punct pe Arie, episcopul eretic care răspândea o învăţătură greşită despre firea lui Hristos. Lui Constantin i se datorează instituirea prin lege a sărbătorii duminicii ca zi de odihnă în tot imperiul. Tot el a dăruit bisericii casele imperiale de judecată, celebrele basilici de mai târziu, şi a scutit biserica de dări.

      Cu ocazia sinodului ecumenic de la Niceea au fost formulate primele opt capitole ale Crezului, iar la sinodul de la Calcedon a fost definitivat în varianta de astăzi.

      Constantin le-a restituit averile creştinilor persecutaţi şi a creat cadru legal pentru a fi îngrijiţi bătrânii, orfanii şi săracii, a dat legi care întăreau căsătoria şi pedepseau adulterul şi violul, a interzis practica uciderii copiilor, care era una răspândită printre romanii păgâni în sacrificiile către zei.

      Sfântul Constantin este ctitor alături de mama sa, Sfânta Elena, al Bisericii Învierii de la Ierusalim (construită în anul 335), dar şi al altor biserici în Ierusalim, Roma, Nicomidia şi Antiohia. S-a botezat la sfârşitul vieţii, la începutul lunii mai, şi a murit de Rusalii, la 22 mai, în acelaşi an, 337, spune biograful său, Eusebiu de Cezareea, celebrul scriitor bisericesc. Sfinţii care au analizat viaţa împăratului consideră botezul târziu al lui Constantin drept o dovadă de tact şi înţelepciune, ştiut fiind că botezul curăţă toate păcatele de până atunci, dar este posibil să fi fost şi un act de diplomaţie politică a unui împărat cu vederi şi credinţă creştine într-o lume păgână.

      Politica lui religioasă a fost urmată de fiii şi succesorii lui, cu excepţia împăratului Iulian Apostatul (361-363), nepotul său, care a reintrodus păgânismul pentru o perioadă scurtă, ca religie favorizată în Imperiul Roman, persecutând creştinismul. În vremea împăratului Teodosie cel Mare (379-395), creştinismul a ajuns din religie tolerată, religie de stat, iar Ortodoxia devine confesiunea oficială a Imperiului.


      SFÂNTA ELENA, MAMĂ MODEL

      Mama sa, Elena, poate fi considerată modelul de mamă care îşi educă fiii în credinţa şi dragostea lui Hristos, călăuzită de puterea crucii. Existenţa crucii a marcat-o şi pe ea, la propriu, ca şi pe fiul ei. Împărăteasa Elena a mers la Ierusalim pe urmele Mântuitorului, pentru a afla unde este crucea pe care a fost răstignit Domnul Hristos. Aflând-o pe Golgota, tot poporul s-a bucurat pentru această aflare a sfintei cruci la 14 septembrie 326, iar împărăteasa credincioasă a ridicat acolo biserică. Prin râvna şi cu banii ei, Sfânta Elena a ridicat multe biserici, iar pe fiul său l-a sfătuit neîncetat să meargă pe calea lui Hristos şi s-a rugat pentru el ca o mamă iubitoare. Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena sunt reprezentaţi totdeauna în iconografie alături de cruce, ca semn al importanţei acesteia în viaţa lor, simbol al jertfei şi al iubirii pentru Mântuitorul.  

      Pentru noi, românii, Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena sunt modele de sfinţi credincioşi şi iubiţi, dovadă numele lor atât de răspândite, cât şi multele biserici ridicate în cinstea lor.
       
      Acești Sfinți Creștini ar trebui să fie pilda de credință, bunătate, înțelepciune și smerenie, pentru noi, urmașii lor de astăzi, să ne fie izvor de putere, tărie în credință și în dorința de a fi parte din biserica creștină.
       
      Noi, cei cu dizabilități, noi, cei pentru care suferința este parte din viața noastră, trebuie să conștientizăm, mai mult ca oricând, că viața în neputință este o cruce pe care suntem datori să o purtăm cu smerenie și demnitate, indiferent cât de greu ne este.
       
      Puterea vine din Credință, din împăcarea cu noi înșine și cu cei din jurul nostru, vine din iubire și generozitate față de aproapele nostru, dar și față de noi înșine.
       
      Crucea este simbol al suferinței prin jertfa Mântuitorului, dar și simbol al biruinței, prin exemplul Împăratului Constantin, împotriva dușmanilor sufletului și minții noastre: deznădejdea, teama, neputința, răutatea, furia, nemulțumirea și nestatornicia în rugăciune.
       
      Parintele Constantin Necula definește metaforic suferința astfel: „Suferința nu este darul lui Dumnezeu. Rezistența la suferință e darul lui Dumnezeu. Să reziști în fața tuturor cu suferința ta și să crezi că este o aripă fiecare cârjă, e mai mult decât orice.”
       
      În marea lui credință Împăratul Constantin cel Mare, cum a fost supranumit, zicea: ”Când vorbesc de Dumnezeu, înțeleg pe acela care este adevăratul Dumnezeu și care are o putere veșnică....Dumnezeu a avut bunătatea de a se servi de mine pentru împlinirea
      planurilor Sale....Ție îți mulțumesc cu umilință, Dumnezeule și Domnul meu, căci cu cât privește cineva deosebirea în închinările și în simțămintele oamenilor, cu atât cei care au descoperit Adevarul sunt întăriți în religie.”
       
      “Remediul și vindecarea se oferă la toată lumea, numai fiecare, se cuvine, să ia aminte și să nu atace o religie a cărei nevinovăție și sfințenie sunt dovedite”, ne arată Părintele Ilie Cleopa în „Predici la praznice imparatesti si la sfinti de peste an”. (1986).

      Să ne facem semnul Sfintei Cruci așa cum se cuvine și să ne încredem cu tărie în puterea
      ei!
       
      Semnificația numelor Constantin și Elena

      Numele Constantin este de origine latină și vine de la constâns, constantis ("constant", "ferm").
      Elena - Stravechiul nume Helene este explicat de unii prin gr. helane ("torță", "făclie", dar și "foc sacru", la sărbătorile numite Heleneia, dedicate zeitei Artemis), iar de alții prin gr. hele ("lumina arzătoare a soarelui").
       
       În tradiţia populară, sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena este numită şi Constandinul Puilor sau Constantin Graur. După ce le-a fost dezlegat glasul la Vlăsie, la 11 ianuarie, iar perioada de împerechere şi de construire a cuiburilor (la Dragobete) s-a încheiat de multă vreme, păsările au deja pui pe care îi învaţă să zboare.

      Ziua se serbează în special pentru apărarea recoltelor. În trecut exista obiceiul ca, pentru a preîntâmpina distrugerea strugurilor de către grauri, podgorenii să nu lucreze în această zi. De aceea nu se muncea pământul, iar celor care lucrau în această zi li se "ardeau" bucatele pe câmp. De altfel, Constandinul Puilor nu este singura sărbătoare dedicată păsărilor cerului. Circul păsărilor se sărbătoreşte la 1 septembrie, moment în care păsările care nu pleacă în ţările calde îşi pregătesc "cămările" de iarnă. Păsările migratoare au şi ele sărbătorile lor: Ziua berzelor (atunci când după Mucenici cade o nouă zăpadă), Ziua cucului - la 25 martie -, când se consideră că pasărea solitară începe a cânta, precum şi Amuţitul cucului - la 24 iunie, când cucul va înceta să glăsuiască.

      Tot prin tradiţiile transmise de la o generaţie la alta, păstorii hotărăsc în această zi, a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, cine va fi baci şi unde vor fi făcute stânele. Totodată, laptele de la oile fiecăruia este măsurat şi cantitatea este însemnată pe răboj (o tăbliţă de lemn).

      Se fac ritualuri specifice pentru apărarea stânelor şi ciobanilor de forţe malefice, prin aprinderea "focului viu", alungarea vrăjitoarelor care fură soporul laptelui prin strigăte şi zgomote puternice.
      Se mai spune, de asemenea, că pentru  a avea sorţi de izbândă în orice încercare este bine să împarţi cruciuliţe tuturor cunoscuţilor. la Sfânta Liturghie.
       
      La mulți ani tuturor celor care poartă aceste nume! Sfinții Împărați Constantin și Elena să vă ocrotească și să vă poarte în rugăciunile lor!
       





      Numele tau: Adresa de e-mail:
      Sfintii Imparati Constantin si Elena

      observatorul  .RO 

      Ziar, televiziune si radio online dedicat persoanelor cu dizabilitati din Romania
      Pentru inscrieri în portal și relații cu clienții vă rugăm să ne contactați la:
      telefon: 0726150176 | e-mail:office@observatorul.ro

      DESPRE

      ...

      ASISTENȚĂ

      ...

      LEGAL

      ...