Moscopole Povestea unei Cetăți Pierdute

Moscopole: Povestea unei Cetăți Pierdute -aromânii din Voskopoje

Pe culmile Balcanilor, în inima unui ținut unde vântul șoptește legende și pământul păstrează urmele civilizațiilor trecute, s-a ridicat cândva Moscopole, cetatea luminilor și a culturii aromâne. Era secolul al XVII-lea, iar Moscopole, acest oraș din sud-estul Albaniei de azi, era o adevărată perlă a Balcanilor. Străzile sale pietruite forfoteau de negustori veniți din toate colțurile lumii. Clopotele bisericilor ortodoxe răsunau în ecouri care păreau să atingă cerul, iar tiparnițele orașului, primele din regiune, răspândeau învățătura ca un foc ce alunga întunericul ignoranței.

La apus, lumina soarelui picta acoperișurile de țiglă roșie, în timp ce oamenii se adunau în piețele pline de viață, unde arome de mirodenii și cântece vechi împleteau o simfonie a spiritului aromân. Moscopole era mai mult decât un oraș; era un simbol al speranței, al înțelepciunii și al armoniei. Dar gloria sa nu avea să dureze veșnic. În anul 1788, umbra întunecată a războiului a cuprins cetatea. Trupele lui Ali Pașa au distrus orașul, iar Moscopole a fost transformat în cenușă. Cei care au supraviețuit au plecat în pribegie, ducând cu ei amintirile unui trecut glorios. Împânzind Balcanii și ajungând până în Viena și Budapesta, aromânii din Moscopole au continuat să fie mesagerii culturii lor, sădind sămânța renașterii naționale în alte ținuturi. Anii ce au urmat au fost și mai grei. În timpul Primului Război Mondial, Moscopole a fost din nou pustiit. Trupele lui Sali Butka, considerate eroi de unii și tâlhari de alții, au semănat moarte și groază. Aromânii care mai rămăseseră au fost masacrați cu cruzime, iar zidurile care încă mai stăteau în picioare au fost dărâmate.

Timpul nu a avut milă nici în secolul XX. Războaiele mondiale și comunismul au șters aproape complet urmele vechiului oraș. Bisericile, odată splendide, au fost închise, iar multe au fost vandalizate. Doar șase dintre ele au supraviețuit, rămânând ca niște martori tăcuți ai unei glorii apuse.

#calatorind prin Europa

Astăzi, Moscopole nu mai este decât un sat de munte, o umbră a ceea ce a fost odinioară. Dar printre ruinele bisericilor și pe cărările sale uitate, ecoul vechii cetăți încă se simte. Aromânii, cu poveștile lor, au păstrat vie memoria Moscopolei.

Fiecare piatră din Moscopole ascunde o poveste, fiecare ruină poartă o șoaptă a trecutului. Iar cei care ajung aici, cu inima deschisă, simt că Moscopole nu a murit. Trăiește, în amintiri, în cântece, în dorința de a nu lăsa uitarea să o înghită. Moscopole este mai mult decât un loc; este sufletul unui popor, un simbol al rezilienței, un testament al visului că, chiar și în ruină, spiritul uman poate străluci la fel de puternic precum odinioară.