STATUT SPECIAL PENTRU FUNCŢIA PUBLICĂ SPECIFICĂ DE INSPECTOR SOCIAL

Guvernul a adoptat, în ședința din data de 16.11.2016, Ordonanța de Urgență pentru aprobarea Statutului special al funcţiei publice specifice de inspector social şi pentru modificarea și completarea unor acte normative

Statutul special al funcției publice specifice de inspector social presupune introducerea unor prerogative în exercitarea atribuțiilor de serviciu care să-i confere acestuia autoritate de stat, pentru a îmbunătăţi în acest fel activitatea de control, evaluare, monitorizare şi investigare socială a Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială şi a structurilor sale teritoriale, având ca efect diminuarea prejudiciilor materiale și financiare aduse statului, precum și acordarea beneficiilor sociale persoanelor îndreptățite să le primească.

Actul normativ aprobat introduce și noi atribuții pentru inspecția socială, stabilește un set de sancțiuni referitoare la beneficiile de asistență socială și clarifică atribuțiile serviciilor publice de asistență socială în ceea ce privește acordarea și administrarea beneficiilor și a serviciilor.
Agenţia este unica instituţie de control care verifică respectarea drepturilor sociale ale cetăţenilor, iar funcţia de inspector social trebuie exercitată de persoane ale căror cunoştinţe (polivalente şi pluridisciplinare) şi experienţă profesională, dobândite prin pregătire continuă, le asigură competenţa necesară exercitării atribuţiilor stabilite pentru îndeplinirea misiunilor de inspecţie.

Inspectorii sociali dețin o funcție esențială în combaterea erorilor, fraudelor și corupției în sistemul național de protecție socială, iar noul statut asigură o mai mare vizibilitate a activității de control. De asemenea, sunt prevăzute măsuri care să descurajeze intenția de eludare a legii cu scopul de a acorda sau de a primi beneficii sociale necuvenite.

Totodată, actul normativ prevede o serie de drepturi și obligații specifice ale inspectorului social, cu scopul de a stopa migrarea specialiștilor către alte instituții cu recunoaștere socială și profesională, dar și pentru asigurarea obiectivității în misiunile efectuate.

Funcţia de inspector social face parte din categoria funcţiilor publice specifice cu statut special şi cuprinde ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor specifice misiunii de inspecţie, respectiv control, evaluare, monitorizare, precum şi activități de investigare socială în domeniul protecției sociale, conform prevederilor legale. 

Exercitarea atribuţiilor de serviciu se realizează numai în baza legitimaţiei, insignei şi a ordinului de deplasare semnat de către conducătorul instituţiei centrale şi/sau teritoriale, cu consemnarea misiunii de inspecţie în Registrul Unic de Control al entităţii inspectate.

Inspectorul social beneficiază de stabilitate în funcţie şi de protecţia legii, fiind apărat de orice ingerinţă de natură să îi influenţeze libertatea de execuţie, de apreciere şi de decizie sau de alte influenţe care pot îngrădi realizarea misiunii de inspecţie sau, după caz, a activității de investigare socială.
Inspectorul social  are dreptul să aibă acces liber, permanent în sediul oricărei entități care desfășoară activități în domeniul protecției sociale, precum și în a celor care stabilesc modul de încadrare în grad și tip de handicap, în grad de invaliditate sau în grad de dependență.

Misiunile de inspecţie şi activitatea de investigare socială se vor putea desfăşura şi în afara orelor de program, în zilele de sâmbătă şi duminică sau în zilele de sărbătoare legală, în funcţie de specificul activităţii entităţii supuse controlului şi/sau de programul de lucru al acesteia, la solicitarea conducătorului instituției.

Ținând cont de migrația externă a forței de muncă și de evenimentele de natură economică sau socială ce pot să apară în cadrul comunităților de români din afara granițelor, inspectorii sociali primesc în premieră competențe de evaluare a cazurilor sociale cu care se confruntă comunitățile românești de peste hotare. În acest fel, statul român va fi la curent cu privire la situația cetățenilor săi din străinătate și va putea adopta măsuri relevante, de prevenire și control, cu respectarea jurisdicției internaționale și a acordurilor bilaterale.

Activitatea inspectorului social implică verificarea modului de acordare a beneficiilor de asistență socială, pentru cele aproximativ 6 milioane de plăți lunare efectuate  de ANPIS, dar și asigurarea calității serviciilor sociale, prin controalele efectuate la nivelul celor aproximativ 3.000 de furnizori, respectiv peste 7.000 de servicii sociale publice și private.
Actul normativ introduce un sistem unitar de sancționare a neregulilor identificate, până în prezent acest lucru fiind realizat în mod fragmentat și diferențiat, deoarece sancțiunile erau stabilite neunitar de fiecare lege specială în parte. OUG stabilește că pentru aceeași încălcare a legii se va aplica aceeași sancțiune, indiferent unde se înregistrează aceasta sau despre ce beneficiu este vorba.

Informații suplimentare:
ANPIS, prin agențiile teritoriale face plăți anuale de 11.5 miliarde lei pentru mai mult de 5,5 milioane de persoane, având un număr total de 330 de inspectori sociali la nivel național. Misiunea lor este de a verifica și serviciile sociale, nu doar plățile acordate.
În anul 2015, ANPIS a plătit 1.6 miliarde de lei pentru acordarea Venitului minim garantat (673.411.053 lei), a alocației pentru susținerea familiei (535.518.000 lei) și a ajutorului de încălzire (197.784.075).
ANPIS nu are capacitatea să verifice toate drepturile acordate, verificările de până acum fiind făcute prin încrucișarea bazelor de date deținute de alte instuții (ANOFM, ANAF, CNPP, Evidența Populației), dar și pe teren prin verificarea suspiciunilor rezultate din suprapunerea bazelor de date.

În anul 2015, în urma controalelor efectuate s-a constatat că s-au acordat drepturi necuvenite în cuantum de 33,5 milioane lei, iar pentru 26,4 milioane lei au fost emise deja decizii de impunere. De asemenea, au fost aplicate 350 de sancțiuni contravenționale în valoare totală de 154.500 lei.

Din verificările făcute pe dosarele de acordare a Venitului Minim Garantat cu suspiciuni, în anul 2015 au fost confirmate 11% din eșantionul verificat, în 2014 – 47% din eșantionul verificat, iar în 2013 – 29%.

Județele cu cele mai multe confirmări de cazuri de plăți necuvenite sunt: Dolj (41%), Teleorman (26%) și Argeș (25%). Județele în care nu au existat confirmări privind acodarea nelegală a VMG au fost: Vrancea, Satu Mare și Bihor.

La alocația pentru susținerea familiei, din totalul suspiciunilor verificate, în 2015, s-au confirmat 11% din cazuri, în 2014 – 41%, iar în 2013 – 42%. Județele cu cele mai multe confirmări de plăți nelegale au fost: Gorj (96%), Brașov (93%), Călărași (91%), Teleorman și Bacău (câte 88%). Județele cu cele mai puține cazuri confirmate sunt: Mureș (7%), Bihor (5%) și Sibiu (0%).

În anul 2013 s-au constituit debite în valoare de 23.679.868 lei, iar în anul 2014 – 9.875.799 lei.