Cat de saraci suntem si care e efectul cheltuitelor sociale asupra saraciei

Cât de săraci suntem și care e efectul cheltuitelor sociale asupra sărăciei? Influențează numărul de kilometri de autostradă rata accidentelor fatale la volan? Cum se face că avem o rată a șomajului atât de mică și, totodată, un număr de salariați scăzut? Setul de indicatori-cheie vă ajută să găsiți răspunsul la aceste întrebări.

Indicatorii-cheie reprezintă un set de date anuale, care oferă o imagine a profilului socio-economic al României și a poziției acesteia printre alte state din vestul Europei, dar și din regiune.

Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, lansează un nou infografic despre veniturile materiale ale celor mai săraci 10% dintre cetățenii României, în comparație cu alte state europene, după intrarea în Uniunea Europeană.

Infograficul vine să argumenteze că evoluția celor mai săraci 10% dintre cetățeni a fost diferită între România și Bulgaria, deși cele două state au avut un parcurs economic de convergență economică similar. Astfel, în anul 2007, media anuală a câștigurilor materiale pentru cei mai săraci 10% dintre cetățenii celor două țări era apropiată, respectiv 556 de euro pe an în România și 548 de euro pe an în Bulgaria. Totuși, în 2015, sumele erau foarte diferite, cu media anuală a câștigurilor materiale pentru cei mai săraci 10% dintre cetățenii Bulgariei la 1339 de euro, pe când aceeași medie pentru România era de numai 714 euro pe an. Astfel, în timp ce venitul celor mai săraci 10% dintre cetățenii bulgari a crescut cu 144%, veniturile celor mai săraci 10% dintre români au crescut cu doar 28%. Media europeană a câștigurilor celor mai săraci 10% dintre cetățeni este de 8025 de euro pe an, se arată într-un comunicat de presă.

Infograficul arată și evoluțiile intermediare ale veniturilor materiale pentru această categorie de cetățeni, iar acestea sugerează că diferența dintre cele două țări a survenit ca urmare a unei strategii diferite de adaptare la criza economică. În timp ce recuperarea Bulgariei a avut în vedere și creșterea veniturilor celor mai săraci 10% dintre cetățeni, acest curs de acțiune nu a fost o prioritate și pentru România.

Această disproporție a veniturilor materiale pentru cei mai săraci 10% dintre cetățenii României și Bulgariei s-a păstrat și în ce privește raportul cu veniturile celor mai bogați 1% dintre cetățenii acestor state, luate ca procent din veniturile totale naționale.

Astfel, dacă în anul 2007, cei mai săraci 10% dintre români obțineau 1.9% din veniturile naționale, în timp ce primii 1% dintre români obțineau 6% din veniturile naționale, raportul din Bulgaria era relativ similar, cu 1.8% pentru cei mai săraci 10% și 6.2% pentru cei mai bogați 1%. Peste timp, Bulgaria a păstrat acest raport, iar în anul 2015 cei mai săraci 10% obțineau 2.2% din venitul național, iar cei mai bogați 1% obțineau 6.4%. Spre deosebire, raportul dintre cei mai săraci 10% dintre români și cei mai bogați 1% dintre români s-a modificat semnificativ, ajungând la 1.5% din venitul național pentru cei mai săraci 10% dintre români și 8.3% pentru cei mai bogați 1% dintre români.

Similar, comparația cu Uniunea Europeană arată că în România, cei mai săraci 10% dintre cetățeni obțin de departe cel mai scăzut procent din venitul național, cu 1.5%. Media UE28 la acest indicator este de 2.8% din venitul național pentru cei mai săraci 10% din fiecare stat membru.

Aceste cifre demonstrează că în ciuda faptul că România a înregistrat o creștere economică anuală solidă, în general peste cea din Bulgaria și de mai multe ori cea mai ridicată creștere anuală din Uniunea Europeană, câștigurile economice înregistrate de către România nu au fost distribuite echitabil, ci au ajuns în mod disproporționat către cei mai bogați 1% dintre români.

Infograficul despre scăderea nivelului sărăciei pe vârste în România poate fi consultat aici...

Sursa datelor folosite în infografic este baza de date Eurostat, sondajul EU-SILC.