Ce simbolizeaza ouale vopsite

Izvoare istorice şi arheologice certe atestă, cu multe secole înainte de apariţia creştinismului, obiceiul unor popoare de a face cadou ouă colorate la marile sărbători sezoniere. În creştinism, oul colorat şi împodobit a devenit simbolul Mântuitorului care părăseşte mormântul şi se întoarce la viaţă, precum puiul de găină ieşit din găoace.

Folclorul conservă mai multe legende creştine care explică de ce se înroşesc ouăle de Paşti şi de ce ele au devenit simbolul sărbătorii Învierii Domnului. Una dintre ele relatează că Maica Domnului, care venise să-şi plângă fiul răstignit, a aşezat coşul cu ouă lângă cruce şi acestea s-au înroşit de la sângele care picura din rănile lui Iisus. Domnul, văzând că ouăle s-au înroşit, a spus celor de faţă: „De acum înainte să faceţi şi voi ouă roşii şi împestriţate întru aducere aminte de răstignirea mea, după cum am făcut şi eu astăzi”.

Vopsitul ouălor este un obicei străvechi, precreștin. Ouăle se ofereau în dar ca symbol al fertilității și bunăstării. Vopsitul ouălor se practica inclusiv în China, acum 4000 de ani. În România, această tradiție a înflorit spectaculos. Mai multe legende creștine explică legătura dintre Paște și ouăle roșii.

O altă legendă spune că o fată de creștin, a doua zi după Invierea Domnului nostru Isus Hristos, a luat într-un coș ouă albe și s-a dus la târg să le vândă. Pe drum s-a întâlnit cu o fată de păgân care a dorit să-i cumpere ouăle, dar nu avea bani de ajuns la ea, așa că au hotărât să meargă acasă la fata de păgân pentru restul de bani, pe care îi datora. Din vorbă, în vorbă, fetele au ajuns să discute despre Domnul nostru Isus Hristos, precum și despre legea creștinească, despre care fata de creștin spunea că este cea mai bună lege îndemnând-o să treacă și ea la această lege. Plină de neîncredere, fata de păgân a spus: “Am să cred în legea creștinească când aceste ouă albe se vor transforma în ouă roșii.” Nu a apucat bine să rostească aceste vorbe și toate ouăle din coș și-au schimbat culoare din alb, în roșu. Când au văzut minunea, fetele au leșinat de spaimă. Niște băieți, aflați prin preajmă, au alergat la o fantână, au scos apă și le-au udat pe fete. După ce și-a revenit, fata de creștin a luat ouăle roșii și le-a împărțint băieților să-și aducă aminte de întâmplare. De atunci a rămas datina ca băieții să ude fetele a doua zi de Paște și ca răsplată să primească de la ele ouă roșii.

La creștini, ouăle roșii mai simbolizează stânca care a închis mormântul lui Isus, precum și învierea prilejuită de înlăturarea stâncii de către îngerul Domnului.

În Joia Mare, gospodinele vopsesc ouăle de Paște. Se spune că ouăle înroşite în această zi nu se strică tot timpul anului. Tradiţii, supersitiţii şi legenda creştină.

TRADIŢII

Ouăle de Paşti, potrivit tradiţiei, erau adunate din cuibar în miercurea din a patra săptămână a Postului Mare, numită şi „miercurea Paresimilor”. Exista obiceiul ca de la lăsatul secului şi până în această zi, gospodinele să nu strângă ouăle. Era credinţa ca ouăle alese în această zi nu se stricau până la Paşti. Acum se alegeau ouăle pentru mâncarea de Paşti şi ouăle ce urmau să fie înroşite.

Culorile vopselei pentru oua are urmatoarele simboluri:
•    rosu simbolizeaza jertfa lui Christos
•    galben simbolizeaza dorința de iluminare si intelepciune
•    alb este culoarea puritatii
•    verde este simbolul tineretii si inocentei
•    Portocaliu simbolizeaza forta, perseverenta si ambitia

Tradiția spune că toți creștinii trebuie să meargă la biserică în seara de înviere, să participe la slujbă și să ia lumină. Dimineața, când se întorc de la slujbă, membrii familiei se vor spala pe fata cu apa în care a stat un ou roșu și un bănuț de argint, apoi vor manca întâi ouă și pască sfințită și abia după aceea restul bucatelor. Cel mai vârstnic din familie va ciocni primul ou cu vârful ascuțit spre alt ou care este ținut de un alt membru al familiei și va rosti urarea „Hristos a înviat”, iar răspunsul ce-l va primi va fi „Adevărat a înviat”.
 
În satele din Bucovina, ouăle de Paști erau vopsite doar în roșu și erau numite „merișoare”. Cu timpul obiceiul s-a mai schimbat și astăzi ele sunt vopsite și în verde, galben sau albastru. Cu ani în urmă, pe vremea bunicilor se obișnuia ca ouăle de Paști să fie înroșite cu suc de sfeclă crudă, cu ceapă roșie pusa la fiert, sau cu plante lăsate la macerat în ziua de Duminica Floriilor.

În Europa Centrală, este cunoscută o altă legendă care spune că Maria Magdalena când a sosit la Roma i-a dat un cadou marelui împărat Tiberius – un ou de culoare roșie – care simboliza sângele lui Isus și bucuria învierii Mântuitorului. O povestire românească spune că Maria Magdalena ar fi vindecat-o și pe soția împăratului roman de orbire atingându-i ambii ochi bolnavi cu ouăle roșii vopsite pentru a aminti sacrificiul și învierea lui Isus.

O legendă tradițională europeana amintește despre replica evreilor că „Isus va învia din morți doar atunci când găina va face ouă roșii”. În momentul când Isus a înviat, se spune că toate găinile au făcut ouă roșii și astfel s-a confirmat adevărul acestei credințe creștine. Din acel moment a apărut un obicei ca primul ou pentru Paști să fie de culoare roșie și să fie păstrat până la Paștele din anul următor.

O altă legendă despre evrei spune că după moartea lui Isus, mari căpetenii și preoți evrei s-au așezat la masă să se veselească, având printre bucate ciorbă de cocoș cu ouă fierte. Unul dintre meseni amintind despre credința creștinilor că Hristos va învia după moartea sa, a stârnit râsete printre mai marii evreilor și i-a făcut să afirme că „Isus va învia când cocoșul din mâncare va prinde viață și ouăle se vor înroși”. În câteva momente cocoșul a prins viață și i-a stropit cu ciorbă fierbinte pe față, iar ouăle au devenit roșii. De atunci se spune că evreii obișnuiesc să-și radă acea zona a capului unde au fost atunci opăriți și să-și lase părul mai lung la perciuni, unde nu ajunseseră picăturile fierbinți.

În tradiția populară se crede în puterea miraculoasă a ouălor de Paști: că ar proteja animalele de boli și spirite rele, că ar vindeca bolile oamenilor și că îi apară de toate relele.
 
Semnificația ouălor de Paști la alte popoare

În Babilon oul era un simbol sacru, în mitologia babilonienilor exista credința că zeița Astarte și-a făcut apariția într-un ou enorm care a căzut din cer în fluviul Eufrat.
 
În Egiptul Antic, o legendă spune că soarele a apărut pe lume dintr-un ou.

Druizii au făcut din ouă emblema lor sacră.
 
Străvechii perși considerau că luna, soarele și pământul au apărut în noaptea haosului din ou.

Brahma apărea în mitologia hindusa ca fiind creatorul bolții cerești din coaja unui ou și al pământului din conținutul acestuia.
 
La evrei, de Paște oul este așezat pe o tavă specială și semnifică pierderea și sacrificiul.
 
Chinezii obișnuiesc să dăruiască ouă roșii la o lună după nașterea unui copil, cu ocazia unei „petreceri a oului”.