Politica europeană care a creat 40.000 de locuri de muncă în România împlinește 30 de ani de la înființare. Prin investițiile din politica de coeziune, PIB-ul României va crește cu 2.1% până în 2023

2018 este anul în care politica de coeziune a Uniunii Europene, cel mai important instrument de reducere a decalajelor între cele 300 de regiuni europene și care pentru România echivalează cu crearea a 40.000 de locuri de muncă şi finanțarea a 560 de proiecte de cercetare şi inovare, celebrează 30 de ani de la înființare, într-o perioadă în care viitorul său este pus sub semnul întrebării de eventuale tăieri bugetare sau condiționarea acordării finanțărilor de criterii ale statului de drept în noul cadru financiar multianual.

Politica de coeziune a însoțit evoluțiile Uniunii Europene din ultimele trei decenii, de la crearea pieței unice la necesitatea de a încuraja convergența pentru a sprijini Uniunea economică și monetară sau de la valurile succesive de extindere la necesitatea de a răspunde crizei migrației.

Mai mult, în ultimii 7 ani au fost investiți 370 de miliarde euro prin politica de coeziune, ceea ce însumează aproximativ 35% din totalul bugetului european. Cu toate acestea, Comisia Europeană a propus recent trei scenarii pentru viitorul politicii de coeziune, unele dintre acestea proiectând inclusiv tăieri bugetare cu până la 124 de miliarde de euro.

România, a doua țară beneficiară netă a bugetului european. 70% din investițiile publice, realizate cu fonduri europene

Pentru România, politica de coeziune păstrează o importanță strategico-economică la nivel european ce decurge din câteva date concrete: 70% din investițiile publice în țara noastră sunt realizate cu fonduri europene, cel mai recent raport al UE privind coeziunea economică arată că datorită investițiilor politicii de coeziune PIB-ul României va crește cu 2.1% până în anul 2023, iar un simplu calcul al balanței financiare dintre contribuția a României la bugetul Uniunii și beneficiile primite de la bugetul UE, inclusiv prin intermediul politicii de coeziune, din 2007 și până în prezent arată o balanță financiară netă ”pe plus” pentru țara noastră cu peste 28 miliarde de euro (datele aici).

% of cohesion policy funding in public investment per Member State

Mai mult, balanța anului de referință 2016 indică faptul că România a fost a doua țară beneficiară net de la bugetul Uniunii Europene, după Polonia. În 2016, România a primit 6 miliarde de euro de la bugetul UE, în timp ce Polonia a obținut 7 miliarde de euro. Pe locul al treilea s-a aflat Grecia, cu puțin peste 4 miliarde.

Beneficiari vs. contributori: 18 țări primesc mai mulți bani decât alocă

Aniversarea celor trei decenii de la înființarea politicii regionale a Uniunii Europene coincide însă și cu perioada în care Comisia Europeană și țările membre ale Uniunii Europene, influențate deopotrivă de negocierile pentru ieșirea Marii Britanii din UE, dar și de alegerile europene ce vor avea loc în mai 2019, au demarat negocierile pentru viitorul buget european, tratative și ce scenarii în care politica de coeziune este privită divergent de statele beneficiare nete și cele contributoare nete.

Tot în anul de referință 2016, 18 țări membre ale Uniunii Europene au primit mai mulți bani decât au alocat la bugetul UE: Polonia, România, Grecia, Ungaria, Cehia, Spania, Slovacia, Bulgaria, Portugalia, Lituania, Croația, Letonia, Estonia, Irlanda, Slovenia, Malta, Cipru și Luxemburg.

La polul opus, statele care au alocat mai mulți bani decât au primit de la bugetul Uniunii sunt: Germania, Franța, Marea Britanie, Italia, Olanda, Suedia, Belgia, Austria, Danemarca și Finlanda. Germania a contribuit cu 13 miliarde de euro la bugetul UE, Franța cu 8 miliarde, iar Marea Britanie cu peste 5 miliarde de euro.

În timp ce țările din estul UE, inclusiv România, sunt susținătoare ferme ale menținerii unei finanțări adecvate a coeziunii, țările contributoare nete au o viziune diferită.

La Consiliul European informal din 23 februarie, când liderii europeni au avut o primă discuție asupra viitorului buget european, țări precum Germania și Franța au evidențiat posibilitatea ca următoarea perioadă de programare financiară să permită finanțarea adecvată a noilor priorități europene, între care apărarea, securitatea și migrația.

Pe de altă parte, guvernul olandez a solicitat ca bugetul Uniunii Europene, ce va fi redus după Brexit, să fie completat din diminuarea fondurilor acordate în prezent pentru programe de coeziune şi agricultură.

Separat, România alături de alte șapte state din Europa Centrală și de Est au decis recent să susțină creșterea alocărilor la bugetul UE la un procent orientativ de 1.1-1.2% pentru viitorul cadru financiar multianual al UE, pentru a contribui astfel la acoperirea ”găurii” generate de Brexit în bugetul european.

Scenariile prevăd o tăiere a finanțărilor pentru coeziune cu peste 120 de miliarde de euro

Comisia Europeană, instituția care gestionează politica de coeziune și cea care va prezenta în luna mai propunerea sa pentru viitorul buget european, a propus recent trei scenarii pentru finanțarea politicii de coeziune în următoarea perioadă de programare financiară, președintele Comisiei Europene insistând pentru reducerea finanțărilor în domeniul politicii agricole comune și în domeniul politicii de coeziune pentru a respecta toate prioritățile noi.

Primul scenariu prevede menținerea sprijinului pentru toate statele membre și regiunile din întreaga Europă, astfel încât să fie menținută atenția asupra investițiilor în domenii precum inovare, schimbare climatică, transformare industrială, sporirea abilităților și educație.

Cel de-al doilea scenariu privind Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul Social European prevede sistarea sprijinului pentru cele mai dezvoltate regiuni din anumite state precum Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța continentală, Germania, Irlanda, Suedia, Olanda și anumite regiuni din Italia și Spania.România nu va fi afectată de acest scenariu. Dacă ar urma să fie pus în aplicare, bugetul fondurilor de coeziune s-ar diminua cu 95 de miliarde euro, adică 8,7% din bugetul total al Uniunii.

Limitarea sprijinului financiar este reflectată în cel de-al treilea scenariu propus de Comisia Europeană. Astfel, fondurile de coeziune vor fi acordate cu precădere statelor din Europa de Centrală și de Est, statelor baltice, Greciei și Portugaliei, dar bugetul acestei politici ar fi diminuat 124 de miliarde de euro (11% din total), bani care ar putea fi redirecționați către alte sectoare.

Cu toate acestea, în contextul aniversării a 30 de ani de la lansarea politicii de coeziune, Comisia Europeană promite că aceasta va ”rămâne nucleul dezvoltării Uniunii”. ”Va permite Uniunii Europene să valorifice potențialul globalizării, să susțină economii prospere și să producă o dezvoltare sustenabilă prin inovație”, transmite executivul european.

Politica regională a UE acoperă toate regiunile europene, încadrându-le în diferite categorii, în funcție de situația economică a acestora.

În perioada actuală de finanțare 2014-2020, alocarea de fonduri este diferită între regiunile considerate “mai dezvoltate” (cu PIB pe cap de locuitor peste 90% din media UE), de “tranziție” (între 75% și 90%), și “mai puțin dezvoltate” (mai puțin de 75%).

http://www.caleaeuropeana.ro/politica-europeana-care-a-creat-40-000-de-locuri-de-munca-in-romania-implineste-30-de-ani-de-la-infiintare-prin-investitiile-din-politica-de-coeziune-pib-ul-romaniei-va-creste-cu-2-1-pana-in-2023/